Informația disponibilă la doar un click distanță vine cu avantajul facilitării procesului de învățare, care devine unul cu preponderență online. Acesta poate fi perceput ca unul continuu, dacă avem în vedere faptul că adolescenții caută informații online, ridică discuții în jurul acestora și creează conexiuni între ei indiferent de cultură și naționalitate. Flexibilitatea oferită de procesul de învățare online, alături de capacitatea tinerilor de a face cel puțin trei lucruri deodată, cere un stil de predare care să vizeze mai multe canale.
De aceea, ar trebui ca suporturile vizuale și video (prezentări PowerPoint, filme, imagini digitale etc.) să însoțească orice informație scrisă sau orală oferită studenților. Mai mult decât atât, clasa ar trebui să fie pentru practică, în timp ce spațiile ce reprezintă enciclopedii în sine să fie furnizorii de experiențe.
Pe lângă nevoia evidentă referitoare la utilizarea în clase a noilor tehnologii și adoptarea unor stiluri moderne de predare, modul în care informația este prezentată și analizată joacă un rol extrem de important în conectarea cu elevii. Profesorii nu ar mai trebui să se concentreze asupra conținutului (Google face deja acest lucru), ci asupra facilitării procesului de învățare. Profesorii trebuie, de asemenea, să-si adapteze discursul la așteptările de astăzi ale tinerilor în ceea ce privește limbajul și interactivitatea. În plus, includerea online-ului în proiectele și activitățile școlare ale elevilor va deveni o necesitate. Exemple în acest sens pot include proiecte ce implică o colaborare online între studenți sau crearea și gestionarea unor blog-uri, vlog-uri sau conturi de social media.